Artist Program 2025: Despre ce tac conacele?

Conacul Pommer

Țaul, Republica Moldova
Conacul Pommer din parcul Țaul, o poveste de peste 100 de ani, întinsă pe 42 de hectare pământ, la 200 km depărtare de capitală.

Conacul Pommer, situat pe teritoriul Parcului Țaul, este una dintre cele mai impresionante reședințe istorice din Republica Moldova. Povestea sa începe în anul 1898, când bancherul Andrei Iacob Pommer din Odesa, originar din Grecia, a achiziționat terenul la insistența soției sale, Alexandra, care a descoperit un anunț de vânzare într-un ziar din Sankt Petersburg.

Conacul, construit între 1901 și 1912, clădirea principală numită și palatul era realizat în stil gotic, cu două niveluri, dotat cu apă curentă și iluminat, o inovație pentru acea vreme.

Pentru a completa frumusețea domeniului, Pommer l-a angajat pe arhitectul peisagist Ippolit Vladislavski-Padalka să creeze un parc dendrologic. Acesta a selectat un teren variat ca relief, alcătuit dintr-o vale largă, închisă din vest, nord și est. Astfel, s-au format două zone distincte: "parcul de sus", unde se afla conacul înconjurat de conifere și foioase, și "parcul de jos", cu poienițe verzi și alei pitorești. Plantarea arborilor, aduși din 29 de țări diferite printre care și – Crimeea, Japonia, Siberia, SUA și Canada – a durat patru ani, iar întreținerea acestuia a mai continuat încă 7 ani, timp în care Padalka a format un grup de ucenici pentru a asigura perpetuarea lucrării sale. Pentru a rezolva problema zonelor secetoase în parc a fost instalat un sistem de irigare cu țevi și un turn de apă. Una din clădirile de lângă conac, care astăzi servește drept casă-muzeu, a fost sediul școlii din localitate pe timpul lui Pommer.

Din nefericire, Andrei Pommer a decedat în 1912, iar soția sa, Alexandra, a renunțat să mai viziteze domeniul. Conacul a devenit locuința unuia dintre fiii săi până în iarna anului 1943, când, din cauza războiului, familia a fost nevoită să se refugieze în România. În 1944, sovieticii au ocupat conacul, transformând domeniul în sediul unei gospodării colective.

Unul dintre ucenicii lui Padalka, Iacob Voitov, a devenit responsabil de îngrijirea parcului în perioada sovietică, activitate pe care a desfășurat-o până la pensionarea sa în 1976. Din parcul Țaul au fost trimise semințe pentru primele pepiniere cu flori decorative din oraș în perioada de după război și tot din Țaul au fost trimise semințe de plante rare pentru completarea colecțiilor Grădinii Botanice a Academiei de Științe a RSSM, înființate în 1947.

După destrămarea Uniunii Sovietice, conacul a fost abandonat, iar parcul a intrat într-o perioadă de degradare. În 2013, administrația locală a preluat domeniul, demarând un proiect de renovare a parcului și clădirilor anexe. Deși restaurarea conacului în sine nu a fost finalizată, acesta rămâne un simbol arhitectural important, iar Parcul Țaul continuă să fie un punct de atracție turistică în Republica Moldova.

Realizat de:
Student: Evelina Chiriac / instagram.com/wadork_037
Mentori: Svetlana Grossu, Stepan Crani